vineri, 8 ianuarie 2010

Jane


Cu mai mult timp în urmă, am gasit-o pe această Jane. 
Jane, e o iluzie, iluzia unei existențe în afara timpului, în afara spațiului, o existența posibilă doar prin firele de comunicare ale omenirii. La vremea aceea comunicarea se facea printr-un sistem numit ansiblu. Firele de comunicare se numeau "legături filotice". Am îndrăgit-o pe Jane, și-am îngrăgit și legăturile filotice. De fiecare dată cand mă îndrăgosteam de cineva, îmi imaginam cum se creează niște legături între mine și "ea", și-mi plăcea să zic că-s legături filotice. Era, în ffârșit, o explicație pentru ceea ce simțeam. Dincolo de chimie, dincolo de considerente sociale, aveam legaturile astea. era definiția mea. Pentru mine. Am crezut atât de mult în iluzia acestor legături că simțeam când se întâmpla ceva între noi.. dacă intervenea ceva/cineva, legăturile astea mă avertizau.. cu un junghi, o durere viscerală, o depresie de nicăieri... Am căutat explicații peste explicații.. că ma simt rau că n-am mâncat, că n-am dormit, că n-am suficiente vitamine și minerale în mine.. nimic nu se potrivea. Doar tremurul și perturbarea legăturilor.. apoi ruperea lor explicau stările mele. Trecea timpul și aflam. Ce/cine a intervenit. Cum. De ce. Minciunile. Falsul. Tot, tot îmi spunea Jane. Tot. Nu ascultam niciodată. Credeam în ea, dar nu o ascultam. Mi-era frică. Dacă sunt nebun? Dacă trăiesc izolat într-o realitate construită dintr-o poveste prea frumoasă. Adusesem la viață o idee. O născui din frica de necunoscut. Și oricâte am aflat, nu am ascultat-o nicicând. Pentru că era o idee. Acum cred în legăturile astea. Nu știu dacă se numesc filotice, nu știu dacă e și Jane pe acolo, dar știu că ele sunt. Și-mi spun. Și se zbat. Și se unduiesc. Și biciuie. Acum biciuie. Se răzbună pe neascultarea mea. Cândva, vor găsi un alt loc de ancorare. Sau.. poate alte fire... cu care să se lege. Acum se zbat. Și cât ele se zbat... eu nu pot mișca nimic. Acum ele mă conduc. Cândva o să le ascult. Cândva, când oi avea mai mult curaj... 

luni, 28 decembrie 2009

"dialog"

- nu crezi ca azi e multa liniste?
- da.
- ... stiai ca exista o "Mare a linistii" pe Luna?
- Chiar exista?
- Luna isi arata mereu aceeasi fata cand se roteste in jurul Pamantului...
- Mare a Linistii...
- Unde?
- Chiar acolo... (ochii)...
- Ochii tai....
- Ce e?
- Nimic.
- N-ai observat ca, uneori, cainii te fixeaza cu privirea?
- M?
- Acei ochi fac, oarecum, ca inima ta sa devina zgomotoasa.
- M..
- Ochii tai sunt similari, in acel sens....

duminică, 13 decembrie 2009

nimic

And death shall have no dominion.
Dead men naked they shall be one
With the man in the wind and the west moon;
When their bones are picked clean and the clean bones gone,
They shall have stars at elbow and foot;
Though they go mad they shall be sane,
Though they sink through the sea they shall rise again;
Though lovers be lost love shall not;
And death shall have no dominion.


And death shall have no dominion.
Under the windings of the sea
They lying long shall not die windily;
Twisting on racks when sinews give way,
Strapped to a wheel, yet they shall not break;
Faith in their hands shall snap in two,
And the unicorn evils run them through;
Split all ends up they shan't crack;
And death shall have no dominion.


And death shall have no dominion.
No more may gulls cry at their ears
Or waves break loud on the seashores;
Where blew a flower may a flower no more
Lift its head to the blows of the rain;
Though they be mad and dead as nails,
Heads of the characters hammer through daisies;
Break in the sun till the sun breaks down,
And death shall have no dominion.

joi, 3 decembrie 2009

Ne încălzim? NOT

Mare bucurie mare, nebunia cu încălzirea globală datorată industrializării excesive începe să scârțâie. Bunăoară, iaca un articol.
La care avem și comentarii:
"
- Pentagonul l-a avertizat pe George W. Bush (The Guardian, 22 Februarie 2004): "In mai putin de 20 de ani Marea Britanie va fi precum Siberia"...
- Pentagon/NASA: Incalzire Globala/Racire Globala... Ultima era glaciara a venit in doar sase luni...
- Un recent studiu NASA (publicat in iunie 2009) recunoaste ca o Cauza Externa - Soarele - nu omul, este responsabil pentru incalzirea planetei: Robert Calahan de la Goddard NASA Space Center ar putea fi in pericol mare pentru ca spune adevarul. Aici este un titlu pentru un articol din Daily Tech: " Studiul NASA recunoaste Ciclul Solar responsabil pentru perioadele calde din trecut, iar nu omul.":
- Al Gore dat in judecata pentru frauda: Fondatorul "The Wheather Channel", John Coleman,ii va actiona in judecata pe cei care sustin ca temperatura planetei este in continua crestere ca urmare a emisiilor de dioxid de carbon, incluzandu-l aici si pe castigatorul premiului Nobel pentru Pace din 2007, Al Gore...Componentele de dioxid de carbon sunt prezente intr-o proportie minoritara: doar 38 la fiecare 100 000 de particule care ajung in atmosfera:
http://cristiannegureanu.blogspot.com/2009/11/documente-secrete-arata-ca-incalzirea.html
"
Am citat, că, mi-a fost lene sa caut știrile astea de la vremea lor.
So. Cam câtă taxă pe prostie o să mai plătim de acum încolo? Vedem...
Bun. Știința costă mult, însă prostia..

luni, 30 noiembrie 2009

Sau.. dacă...















De poţi să faci pe prostul cînd altul te repede
Făcînd-o pe deşteptul şi c-un cuvînt nu-l cerţi,
De nu te-ncrezi în nimeni şi nimeni nu te crede,
De-ţi poţi ierta păcatul, dar altora nu-l ierţi;

De nu amîni o clipă un rău să-l împlineşti,
Şi dacă minţi mai tare cînd alţii nu spun drept,
De-ţi place în iubire cu ură să loveşti,
Şi totuşi îţi pui mască de sfînt şi de-nţelept,

De te te tîrăşti ca viermii şi-n visuri nu-ţi iei zborul,
Şi numai interesu-ţi îl sui la rang de ţel,
De părăseşti învinsul şi treci cu-nvingătorul,
Şi-i vinzi, fără sfială, pe amîndoi la fel;

De rabzi să-ţi afli scrisul şi spusa tălmăcite,
Drept adevăr, să-nşele mulţimea oarbă, şi,
Cînd vorbele şi fapta în vînt ţi-s risipite,
Tu dîndu-le la dracu’, poţi altele scorni,

De poţi să faci întruna dintr-un cîştig, o mie,
Şi patria pe-o carte s-o vinzi la primul semn,
De nu-ţi plăteşti bănuţul luat ca datorie,
Dar tu să fii plătitul, găseşti că-i drept şi demn,

De poţi să-ţi storci şi gîndul, şi inima, şi nervii
Îmbătrînite-n rele, să facă rele noi,
Şi sub nehotărîre, plecîndu-te ca servii,
Cînd toţi strigă: Nainte!, doar tu strigi: Înapoi!,

Dacă, stînd în mulţime, te-mpăunezi semeţ,
Dar lîngă cel puternic îngenunchezi slugarnic,
Şi pe duşmani sau prieteni, tratîndu-i cu dispreţ
Te faci că ţii la dînşii, dar îi înşeli amarnic,

Dacă nu pierzi momentul să faci oriunde-un rău,
Şi-n umbra lui te-nlinişti ca-n umbra unui pom,
Al tău va fi Pămîntul, cu tot prinosul său,
Vei fi-ntre Domni întîiul, dar NICIODATĂ OM.

Kostas Varnalis

Dacă... dacă

























Dacă eşti calm, cînd toţi se pierd cu firea
În jurul tău, şi spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi şi ei cumva;
De ştii s-aştepţi, dar fără tevatură;
De nu dezminţi minciuni minţind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Şi nici prea bun nu pari, nici prea-nţelept;

Dacă visezi - dar nu-ţi faci visul astru;
De poţi să speri - dar nu-ţi faci jindul ţel;
De-ntîmpini şi Triumful şi Dezastrul
Mereu senin şi în acelaşi fel;
Dacă suporţi să-ţi vezi vorba sucită
De şarlatan, ce-ţi spurcă al tău rost;
De poţi ca munca vieţii, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăzneşti agonisita-ţi toată
S-o pui, făr’a clipi, pe-un singur zar
Şi, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De ştii, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Şi stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voinţa ce le ţine sus;

Dacă-ntre Regi ţi-e firea neschimbată
Ca şi-n Mulţime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toţi de-ţi pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ţi-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci şi s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
şi, mai mult, fiul meu: atunci - eşti Om!
Rudyard Kipling

marți, 24 noiembrie 2009